5 moduri în care rețelele sociale afectează sănătatea mintală a adolescenților

Nu ar trebui să fie surprinzător faptul că presiunea de a fi disponibil 24/7 pe rețelele sociale este o provocare foarte reală pentru adolescenții de astăzi. Pe lângă faptul că înțelegerea și dependența lor de rețelele sociale o depășește cu mult pe cea a multor adulți, ei folosesc și rețelele sociale la rate mult mai mari. De fapt, un raport al Common Sense Media a constatat că 75% dintre adolescenți au profiluri pe rețelele de socializare. Rețelele sociale reprezintă o parte zilnică a vieții pentru marea majoritate a adolescenților. Un raport al Common Sense Media a constatat că:

  • 1 din 4 adolescenți este un utilizator intens de rețele sociale, folosind cel puțin două tipuri diferite de rețele sociale în fiecare zi.
  • 51% dintre adolescenți vizitează zilnic site-uri de rețele sociale
  • Mai mult de o treime dintre adolescenți își vizitează principalul site de rețea socială de mai multe ori pe zi.

Creierul adolescentului și rețelele sociale.

Pentru mulți preadolescenți și adolescenți, rețelele sociale pot deveni aproape dependente. Într-un studiu realizat de cercetătorii de la Centrul de cartografiere a creierului (UCLA), ei au descoperit că anumite regiuni ale creierului adolescenților au devenit activate de „like-uri” pe rețelele sociale, determinându-i uneori să dorească să folosească mai mult rețelele sociale. În timpul studiului, cercetătorii au folosit un scaner fMRI pentru a vizualiza creierul a 32 de adolescenți, în timp ce aceștia foloseau o aplicație fictivă de socializare asemănătoare Instagram. Li s-au arătat peste 140 de imagini în care se credea că „like-urile” sunt de la colegii lor. Cu toate acestea, like-urile au fost de fapt atribuite de echipa de cercetare. Drept urmare, scanările creierului au arătat că, pe lângă o serie de regiuni, nucleul accumbens, parte a circuitului de recompensă al creierului, a fost deosebit de activ atunci când au văzut un număr mare de aprecieri pe propriile fotografii. Potrivit cercetătorilor, această zonă a creierului este aceeași regiune care răspunde atunci când vedem imagini cu oameni pe care îi iubim sau când câștigăm bani. Cercetătorii spun că această regiune de recompensă a creierului este deosebit de sensibilă în timpul adolescenței, ceea ce ar putea explica de ce adolescenții sunt atât de atrași de rețelele sociale.

Într-o altă parte a studiului, cercetătorii au putut observa o corelație între rețelele sociale și influența colegilor. Participanților la studiu li s-au arătat atât fotografii neutre, cât și fotografii riscante. Ceea ce au descoperit este că tipul de imagine nu a avut niciun impact asupra numărului de aprecieri oferite de adolescenți din studiu. În schimb, probabil că vor apărea cu „like” pe fotografiile populare, indiferent de ceea ce au arătat. Cercetătorii cred că acest comportament arată că colegii pot avea atât o influență pozitivă, cât și negativă asupra celorlalți în timp ce folosesc rețelele sociale.

Sănătate mentală.

Fără îndoială, rețelele sociale joacă un rol vital în extinderea conexiunilor sociale ale adolescenților și în a-i ajuta să învețe abilități tehnice valoroase. Dar ce impact au toate aceste rețele sociale asupra minții tinerilor adolescenți? Majoritatea rapoartelor indică faptul că impactul poate fi semnificativ. Nu numai că creierul în curs de dezvoltare al adolescenților este vulnerabil la atât de mult timp online, dar, pentru că deseori au dificultăți în a-și autoregla timpul petrecut pe ecrane, riscurile lor pot crește cu cât petrec mai mult timp. În plus, ei sunt mai susceptibili la presiunea de la egal la egal, la hărțuirea cibernetică și la sexting – toate activitățile care implică comunicare digitală – făcând navigarea în lumea socială online perfidă. Există o serie de probleme de sănătate care se pot dezvolta ca urmare a timpului prea mare online. Iată o prezentare generală a celor mai frecvente probleme legate de sănătatea mintală pe care adolescenții le pot întâmpina în urma utilizării excesive a rețelelor sociale.

  • Depresie. Cercetătorii abia încep să stabilească o legătură între depresie și rețelele sociale. Deși nu au descoperit de fapt o relație cauză-efect între rețelele sociale și depresie, ei au descoperit că utilizarea rețelelor sociale poate fi asociată cu o intensificare a simptomelor depresiei, inclusiv o scădere a activității sociale și o creștere a singurătății. De exemplu, un studiu publicat în Computers in Human Behavior a constatat că utilizarea mai multor site-uri de socializare este mai puternic asociată cu depresia decât cu timpul petrecut online. Potrivit studiului, persoanele care au folosit mai mult de șapte platforme de socializare au avut un risc de depresie de peste trei ori mai mare decât persoanele care au folosit două sau mai puține site-uri. Mai multe studii suplimentare au arătat că utilizarea prelungită a rețelelor sociale poate fi legată de semnele și simptomele depresiei, anxietății și stimei de sine scăzute, în special la copii.
  • Anxietate. Adolescenții se simt adesea investiți emoțional în conturile lor de rețele sociale. Nu numai că simt presiunea de a răspunde rapid online, dar simt și presiunea de a avea fotografii perfecte și postări bine scrise, toate acestea putând provoca o mare anxietate. De fapt, unele studii au descoperit că, cu cât cercul social online al unui adolescent este mai mare, cu atât este mai multă anxietate pentru a ține pasul cu tot ce este online. Este nevoie de mult timp și efort pentru a ține pasul cu regulile și cultura nerostite ale fiecărei platforme de socializare. Ca urmare, acest lucru pune presiune suplimentară asupra adolescenților, ceea ce poate provoca sentimente de anxietate. În plus, dacă adolescenții comit un pas fals online, aceasta poate fi și o sursă extremă de anxietate. Mulți adolescenți, în special fetele, sunt predispuși să-și facă griji cu privire la ceea ce ar putea crede alții despre ei și cum vor reacționa atunci când le vor vedea în continuare.
  • Privarea de somn. Uneori, adolescenții petrec atât de multe ore pe rețelele de socializare încât încep să piardă un somn valoros. În consecință, această pierdere a somnului poate duce la starea de spirit, scăderea notelor, lipsa activității fizice și supraalimentarea, precum și exacerbarea problemelor existente precum depresia, anxietatea și tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). De fapt, cercetările arată o legătură puternică între creșterea timpului pe ecran și dezvoltarea simptomelor legate de ADHD, cum ar fi dificultăți de concentrare, reglare emoțională, atenție slabă, hiperactivitate și somn suficient. În plus, un studiu britanic publicat în Journal of Youth Studies a chestionat 900 de adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 15 ani despre utilizarea rețelelor sociale și impactul acestora asupra somnului. Ceea ce au descoperit a fost că o cincime dintre adolescenți au spus că „aproape întotdeauna” se trezesc în timpul nopții și se conectează la rețelele sociale. Studiul a arătat, de asemenea, că fetele sunt mult mai predispuse decât băieții să se trezească și să verifice rețelele de socializare pe telefoanele lor. Pe lângă faptul că au raportat că se simt obosiți tot timpul, ei au raportat că sunt, în medie, mai puțin fericiți decât adolescenții al căror somn nu a fost perturbat de rețelele sociale. În plus, adolescenții au nevoie de mai mult somn decât adulții, un minim de opt până la 10 ore pe noapte, comparativ cu șapte sau mai mult pentru adulți. Așadar, conectarea la rețelele sociale în miezul nopții poate fi dăunătoare și sănătății lor fizice. De exemplu, pe lângă faptul că se simte obosit și iritabil, lipsa somnului poate face mai probabile accidentele și poate scădea sistemul imunitar și poate face mai greu pentru adolescenți să lupte împotriva infecțiilor.
  • Invidie. Gelozia și invidia – deși emoții normale – pot face ravagii în creierul adolescenților dacă se opresc să se compare cu semenii lor. Ei se pot fixa pe ceea ce altcineva are sau a experimentat, iar ei nu au avut. Datorită modului în care sunt organizate conturile, cititorului i se poate părea că alți oameni duc vieți mai interesante decât ei, ceea ce nu face decât să alimenteze sentimentele de inadecvare. Din păcate, ceea ce adolescenții nu își dau seama adesea este că oamenii tind să-și posteze doar „relele de evidențiere” pe rețelele de socializare și adesea țin departe de internet experiențele banale sau dificile. Drept urmare, viața unei alte persoane poate arăta perfect online, dar offline are lupte la fel ca oricine altcineva. Cu toate acestea, este ușor pentru un adolescent să joace jocul de comparație și să înceapă să se gândească că toată lumea este mai fericită sau mai bine decât el. Ca rezultat, acest lucru poate alimenta depresie, singurătate, furie și o varietate de alte probleme. În plus, invidia, dacă nu este tratată, uneori poate duce la hărțuire și la un comportament răutăcios. Unii adolescenți, în special cei care se simt rău pentru ei înșiși, îi vizează pe alții pentru că sunt geloși pe hainele, corpul, iubitul, succesele sau orice alte lucruri ale țintei.
  • Probleme de comunicare. În timp ce rețelele sociale sunt o modalitate excelentă de a păstra legătura cu prietenii și familia, nu este același lucru cu comunicarea față în față. De exemplu, un adolescent nu poate vedea expresiile faciale ale unei persoane sau nu le poate auzi tonul vocii online. Drept urmare, este foarte ușor să apară neînțelegeri, mai ales atunci când oamenii încearcă să fie amuzanți sau sarcastici online. Mulți adolescenți petrec atât de mult timp online verificând stările și plăcerile, încât pot uita să interacționeze cu oamenii din fața lor. Din acest motiv, prieteniile și relațiile de întâlnire pot avea de suferit atunci când rețelele sociale ocupă centrul vieții unei persoane. Ca urmare, adolescenții riscă să aibă relații care nu sunt profunde sau autentice. Adolescenții care acordă prioritate rețelelor sociale se vor concentra adesea pe fotografiile pe care le fac și care arată cât de mult se distrează, mai degrabă decât să se concentreze efectiv pe distracție. Rezultatul final este că relațiile lor și satisfacția de viață pot avea de suferit.

Rezumat

Deoarece atât de multă dezvoltare a creierului are loc în anii adolescenței, este important ca părinții să înțeleagă impactul pe care utilizarea rețelelor sociale îl poate avea asupra copiilor lor. Din acest motiv, este important să stabilim linii directoare pentru utilizarea rețelelor sociale. Deși mulți copii au acces nerestricționat la telefoanele lor și la alte dispozitive, stabilirea limitelor poate fi utilă pentru copil. De asemenea, este important ca familiile să aibă discuții regulate despre cum să se folosească rețelele sociale în mod responsabil și în siguranță. Când familiile navighează împreună în lumea rețelelor sociale, lumea online a unui adolescent devine mult mai ușor de gestionat.

Share this: