Ruperea științelor de următoarele genii din laborator
Mai puține examene, adăugarea unui limbaj și „scufundarea în artă” fac parte din încurajarea oamenilor de știință de mâine să inoveze în lumea reală. Majoritatea crede că descoperirea științifică este un proces foarte liniar. Pentru mulți, arată ca o bandă de desene animate a unui om de știință în haină albă de laborator. Omul de știință are o idee și un mic bec apare deasupra capului lui. Creează ceva nou, spun lumii și, dacă sunt norocoși, pot câștiga destul de mulți bani. Aceasta este invenția. Dar știința de astăzi are mult mai mult de-a face cu inovația. Atunci te uiți la modul în care funcționează ceva – într-o companie sau într-un spital sau în serviciul public, de exemplu – și decizi că poți să-l îmbunătățești. Ai putea face mașini mai sigure sau școli mai bune sau tratamente mai eficiente împotriva cancerului.
Inovația este diferită, deoarece implică colaborare. Ca oameni de știință, nu lucrăm singuri într-un laborator. Suntem într-o comunitate mai largă, vorbim cu oameni dintr-o gamă largă de domenii și învățăm modalități de a le face viața mai bună. Găsim o problemă și lucrăm cu mulți oameni pentru a o rezolva, mai degrabă decât să gândim: „Voi găsi o invenție care schimbă lumea, o brevetez și voi câștiga milioane de dolari”.
Ceea ce are nevoie lumea acum sunt oamenii de știință care lucrează împreună pentru a lua măsuri pentru unele dintre cele mai mari probleme ale noastre. Soluția la schimbările climatice, de exemplu, nu este o invenție unică. Este o serie de inovații – schimbări în politici, procese și tehnologie – care vor face cea mai mare diferență. Oamenii de știință și inginerii sunt bine poziționați pentru această lucrare. Suntem rezolvatori de probleme. Experimentăm. Vrem să facem lucrurile să funcționeze mai bine. Avem nevoie de inovație.
Având în vedere acest lucru, oamenii de știință ai viitorului au nevoie de o educație largă, interdisciplinară, care să încurajeze inovarea. Oamenii de știință trebuie să lucreze cu oamenii, să gândească în afara cutiei și să caute schimbări practice pe care le pot face pentru a ajuta la rezolvarea problemelor care afectează lumea noastră.
Deci, cum încurajăm de fapt inovarea în viitorii noștri oameni de știință?
În primul rând, eliminând examenele din clasa a 12a. Sunt limitative și inutile. Nu ne spun nimic despre cum gândește, descoperă sau creează un tânăr. Îi încurajează pe elevi să învețe cum să treacă un test și nu cum să învețe. Universitățile ar putea învăța mai mult dacă ar putea petrece 10 minute cu un tânăr decât ar putea de la un examen. Este un student entuziasmat de învățare? Ce vrea să schimbe în lume? Chiar dacă preocupările practice ne împiedică să eliminăm complet examenele, ar trebui să ne concentrăm cât mai mult din eforturile noastre pe intervievarea studenților/elevilor. Acest lucru va duce la viitori oameni de știință care sunt mai creativi, mai comunicativi și mai curioși cu privire la lumea din jur.
În continuare, trebuie să ne concentrăm pe învățarea experiențială, chiar și în școala primară. Trebuie să-i obișnuim pe tineri cu experimentarea și rezolvarea problemelor, așa cât să gândească deja științific înainte de a începe universitatea.
Prea mult din materialul din programă este didactic – începe cu cineva care susține un principiu, vorbești despre acest principiu și apoi te gândești la exemple.
Învățarea experiențială înseamnă a cere unui elev să descopere el însuși principiul. Experimentezi, împărtășești experimentul cu alți studenți și, în cele din urmă, dai peste un fapt.
Neuroștiința ne spune că oamenii învață mai bine făcând ceva, în loc să li se spună pur și simplu despre asta. Ar trebui să cerem elevilor să rezolve problemele în fiecare zi. De exemplu, cum pot reorganiza sistemul de spălătorie din casa lor, astfel încât să fie mai eficient? Cum și-ar încuraja colegii să folosească mai puțină energie?
Ceea ce avem nevoie acum și în viitor este o generație de oameni de știință care au trebuit să inoveze atât de regulat încât să devină rutină. În momentul în care sunt capabili să creeze schimbări, deja o vor fi practicând de zeci de ani.
Artele ne învață cum să înțelegem lumea din diferite perspective. În sfârșit, cu toții trebuie să ne lărgim experiențele. În acest moment, se concentrează foarte mult pe științe, tehnologie, inginerie și matematică – sau S.T.I.M. -. Dar nu ar trebui să uităm niciodată Artele, care ne învață cum să înțelegem lumea din punctul de vedere al altuia – o abilitate de care avem nevoie în această lume din ce în ce mai divizată ideologic.
Studiile ne arată că persoanelor care vorbesc mai multe limbi li se pare mai ușor să schimbe perspectivele. Este mai probabil să abordeze problemele din unghiuri multiple.
Să solicităm elevilor să învețe mai multe limbi. Să le cerem să-și scufunde degetele de la picioare în arte – indiferent dacă este vorba de învățarea unui instrument muzical, pictură sau înțelegerea unei civilizații istorice. Acest lucru îi va ajuta să înțeleagă nu numai cum funcționează lucrurile, ci și cum funcționează oamenii.
Dacă înțelegem știința, putem înțelege elementele de bază ale practicului. Dar vrem știința cu un scop. Vrem tineri care caută să facă lumea un loc mai bun. Vrem inovatori științifici.
