De ce „a dărui” este bun pentru suflet
Dovada este puternică: ajutorarea celorlalți îți poate stimula de fapt propria ta bunăstare. Mergi pe stradă când un om de știință se apropie de tine cu un zâmbet binevoitor și îți înmânează un plic. Curios, deschizi plicul: în interior este o bancnotă de 5 sau 20 euro. Omul de știință îți cere să cheltui acei bani până la ora 17:00. Poți achiziționa orice, dar trebuie să fie pentru dumneavoastră.
Pleci, amuzat și omul de știință se apropie de un alt participant nedorit. Acestei persoane i se oferă aceleași indicații, cu excepția faptului că de data aceasta, este invitată să cheltuiască banii pentru altcineva. Ce situație crezi că te-ar face cel mai fericit: să cheltui bani pentru tine sau pentru altul?
Spre deosebire de ceea ce cred majoritatea oamenilor, cercetătorii au descoperit că oamenii erau mai fericiți când au cheltuit banii pentru alții. Ba mai mult, nu a existat nicio diferență de fericire pentru persoanele care aveau de oferit 5 sau 20 de euro pentru a da. Actul de a darui, oricât de mare sau mic, te face să te simți bine.
Beneficiile generozității apar nu numai atunci când dai bani, ci și alte cadouri. Într-un studiu realizat în Canada și Africa de Sud, oamenilor li s-a cerut să cumpere un „sac bun” (umplut cu dulciuri precum bomboane de ciocolată) fie pentru ei înșiși, fie pentru un copil din spital pe care nu l-a întâlnit niciodată. Cei care au cumpărat sacul bun pentru un copil bolnav au experimentat emoții semnificativ mai pozitive decât persoanele care l-au cumpărat pentru ei înșiși, sugerând că a da celorlalți este un dulce în sine (minus caloriile!).
Poate că nu ai bani sau cadouri pentru a da cuiva, dar poți oricând să-ți oferi sprijinul altora și, din nou, aceste cercuri vor fi bune pentru tine, după cum cercetarea care ne arată că oamenii care sunt mai susceptibili să acorde sprijin social raportează simptome reduse ale depresiei la stres. Ar trebui să dezvăluim aici că avem un interes de a extinde beneficiile filantropiei. Dar dovezile sunt puternice: actul de a da este un loz câștigător, iar concluziile în acest sens par a fi universale. Când 200.000 de oameni din 136 de țări diferite au fost chestionați cu privire la efectele pe care acțiunile lor caritabile le-au avut asupra lor, fericirea a fost un rezultat în fiecare continent.
Există mai multe vești bune despre această poveste. „Darurile” dăruirii nu sunt doar psihologice, ci sunt și fiziologice. Dăruirea revine sub pielea ta în cel mai bun mod posibil. Cercetătorii au descoperit că acordarea de sfaturi, bani, mâncare, sprijin sau ajutor altora este legată de o tensiune arterială redusă și de somnul de bună calitate sporit. Acordul a fost, de asemenea, legat de rate mai mici de boli de inimă și chiar te poate ajuta să trăiești mai mult.
Într-o meta-analiză recentă care studiază efectele voluntariatului la peste 49.000 de vârstnici, s-a constatat că voluntariatul reduce riscul de mortalitate cu 24%, chiar și după ajustarea pentru variabile precum sănătatea fizică, vârsta și sexul.
Dar înainte de a te grăbi să donezi sau să faci voluntariat în speranța de a-ți spori fericirea, sănătatea și durata de viață, va trebui să te oprești să te gândești la motivația ta.
Paradoxul – despre care credem că este destul de poetic – este că donatorii pot primi aceste beneficii numai atunci când nu le caută. Un studiu a descoperit că acordarea din motive legate de sine nu a adus beneficii: numai când acordarea a fost altruistă, condusă din compasiune către și pentru legătura cu ceilalți, persoanele au avut mai multe șanse să trăiască mai mult.
De ce dăruirea ar fi legată de fericire și sănătate mai bună? Profesorul de psihologie Dacher Keltner, de la UCLA Berkeley, consideră că evoluția ne-a transformat în altruism. În opinia sa, generozitatea și compasiunea au fost motivații primare care au evoluat la specia noastră pentru a ne uni împreună.
Împărtășind hrană, împărțind sarcini, împărțind adăposturi, împărtășind mintea copiilor și împărtășind sarcina de a ucide prada mare, strămoșii noștri au asigurat supraviețuirea speciei noastre.
Natura umană este formată în mod constant de o tensiune complexă între concurență și colaborare, dar nu există nicio îndoială că supraviețuirea cea mai potrivită a fost susținută de supraviețuirea celor mai frumoși.
Cercetătorii în psihologia socială și psihologia pozitivă continuă să dezlege mecanismele dintre dăruire și bunăstare. Cu toate acestea, deocamdată, dacă un om de știință vine cu un plic plin de bani și-ți cere să-l cheltui pentru tine însuți, poate vei dori să te gândești să îl cheltui pentru altcineva.
