Cât de important este principiul win-win în educația copiilor
Există două tipuri de probleme între părinți și copii. Primul lucru este atunci când copilul deține problema și părintele ajută la rezolvarea acesteia folosind „ascultarea oglindită”. În acest caz, părintele ascultă activ și reflectă copilului semnificația din cuvintele sale. Părintele este în gardă să nu judece, să analizeze sau să rezolve problema copilului. În cel de-al doilea caz, părintele deține problema și încearcă să o rezolve cu declarații de tip „Eu”. Declarațiile „eu” descriu cu exactitate situația cu care se confruntă părintele și ce nu spune copilul.
Să ne uităm acum la ce să facem atunci când „relația” dintre părinte și copil deține problema. Acesta este un caz în care copilul face ceva care îi deranjează părintelui, și, în același timp, copilul este angajat să continue cu ceea ce face.
De exemplu, Clara joacă mingea în sufragerie. Mama este îngrijorată că s-ar putea sparge ceva, așa că vrea ca ea să se oprească.
Mama: Mă tem foarte tare că, dacă continui să joci mingea în sufragerie, ceva se va sparge. Și asta va fi foarte mare motiv de supărare pentru mine.
Clara: Dar nu e nimic altceva de făcut. Plouă afară și mă plictisesc. Nu mă lași niciodată să fac ce vreau.
În scenariul de mai sus, atât mama cât și fiica au o problemă. Mama vrea ca Clara să nu mai joace mingea, iar Clara vrea să joace mingea, astfel încât să nu se plictisească. În acest caz, se spune că relația deține problema și astfel nici mesajele „ascultând în oglindă” sau „Eu” nu pot rezolva problema singură.
Având în vedere volatilitatea situației, ar fi ușor pentru mamă să-și ridice vocea și să ceară, să pledeze sau să se certe cu fiica sa. Acest lucru ar duce cu siguranță la o confruntare care va continua să escaladeze până când fie mama, fie Clara au decis să se retragă și să-și salveze ostilitatea și frustrarea pentru o altă ocazie.
„Iubirea păcii” este atitudinea pe care o persoană ar trebui să o aibă față de prietenii (membrii familiei) și „urmărirea păcii” înseamnă că trebuie să depunem un efort deosebit pentru a asigura pacea chiar și atunci când este foarte umilitoare și sau dificilă.
O opțiune care ne permite să evităm confruntarea și să îndeplinim ideea de a „iubi și de a urmări pacea” este să negociem pentru o soluție „câștig-câștig” (win-win), adică o soluție care să satisfacă nevoile și preocupările ambelor părți.
Pentru a negocia o soluție acceptabilă pentru toată lumea, este esențial să folosim atât mesajele „ascultarea în oglindă” cât și „Eu” pentru a evita învinuirea, acuzațiile și polarizarea crescută a pozițiilor. Negocierea soluțiilor câștig-câștig nu este adesea ușoară și necesită utilizarea tuturor abilităților și resurselor de comunicare.
În exemplul nostru de mai sus, mama vrea mingea din sufragerie și Clara vrea ceva interesant de făcut și nu vrea să fie doar dată deoparte. O soluție negociată „câștig-câștig” ar putea suna așa:
Mama: Mă tem foarte tare că, dacă continui să joci mingea în sufragerie, ceva se va sparge. Și asta va fi foarte mare motiv de supărare pentru mine.
[Mama are o problemă, avem un mesaj]
Clara: Dar nu e nimic altceva de făcut. Plouă afară și mă plictisesc. Nu mă lași niciodată să fac ce vreau. [Clara are o problemă, avem un mesaj]
Mama: Mi se pare că nu ai căutat altceva interesant de făcut și că uneori ești frustrată că nu poți face întotdeauna ceea ce vrei. [Ascultare în oglindă Mama corectează, de asemenea, denaturarea cognitivă a lui Clara, schimbând „niciodată” în „uneori”]
Clara: Eh, vreau ceva interesant de făcut și să mă joc cu mingea în sufragerie este interesant. [„Eu” mesaj]
Mama: Ce zici dacă în loc să joci mingea ai citi o carte. [Mama sugerează o soluție câștig-câștig.]
Clara: Am citit toate cărțile pe care le avem. [„Eu” mesaj]
Mama: Ce zici dacă o suni pe prietena ta Sarah și împreună să puteți merge la bibliotecă pentru ceva interesant de citit. [Mama caută o altă soluție câștig-câștig]
Clara: Sună distractiv. Voi pune mingea la loc imediat. [Acceptă soluția câștig-câștig a mamei și înlătură voluntar mingea].
Avantajele unei soluții negociate „câștig-câștig” față de una impusă de părinți (care uneori este necesară) sunt multe:
- Copilul este motivat să onoreze de bunăvoie decizia, deoarece a participat la proces.
- Procesul de a ajunge la o soluție câștig-câștig permite creativitate și flexibilitate și duce astfel la soluții unice pentru probleme unice. Acest lucru este foarte diferit de soluțiile precum cărțile de gătit întâlnite frecvent în unele reviste și cărțile populare despre parenting.
Încurajează copiii să gândească și să accepte responsabilitatea pentru probleme și soluțiile lor.
Când funcționează, elimină nevoia ca părintele să se bazeze pe „putere și autoritate” pentru a impune o soluție. Puterea creează adesea neîncredere, animozitate și distanță între copii și părinți.
- Reduce șansele de vină și creșterea conflictelor.
- Necesită mai puțină executare de către părinte.
- Două capete sunt mai bune decat unul.
- Are un impact pozitiv asupra relației părinte-copil. Creează un sentiment de cooperare și respect.
Există șase pași care ajută la clarificarea procesului de a ajunge la o soluție câștig-câștig. Aceștia pot fi utili uneori pentru a-ți menține calmul, deoarece fie te lupți să vii cu o soluție satisfăcătoare sau să utilizezi activ când o soluție pare foarte dificil de găsit:
Definirea problemei.
Generarea de soluții posibile.
Evaluarea soluțiilor.
Decizia care este soluția cea mai bună.
Determinarea modului de implementare a deciziei.
Evaluarea cât de bine a rezolvat problema.
Două dificultăți inerente cu o încercare de soluție câștig-câștig sunt aceea că ne consumă foarte mult timp și uneori este posibil să nu se găsească o soluție agreabilă chiar și după ce s-a investit mult timp și energie.
Dacă nu funcționează, există întotdeauna alte opțiuni de încercat. Totuși, și în cazul în care nu se poate găsi o soluție agreabilă, copilul rămâne cu un mesaj clar că a fost făcută o încercare sinceră de a-l include în procesul de găsire a unei soluții – chiar dacă în final trebuie să fie impusă. Efortul necesar pentru a găsi o soluție câștig-câștig face ca și copilul să se simtă respectat, auzit și considerat. La rândul său, aceasta „hrănește” o relație părinte-copil pozitivă și sănătoasă, dar îl și ajută pe copil să-și păstreze și să dezvolte o imagine de sine pozitivă.
