Copilul tău este singuratic la școală?
Singurătatea și izolarea pot cauza probleme grave, în special pentru copiii din școala primară și gimnazială, dar există pași-cheie care pot ajuta copilul să se conecteze. AI presupune că odată cu creșterea internetului și a platformelor de socializare, tinerii noștri se simt mai „conectați” ca niciodată?! Dar cercetările emergente sugerează că acum ne confruntăm cu o epidemie de singurătate globală în rândul tinerilor. De fapt, tinerii raportează acum mai des sentimente de singurătate decât cele de pe timpul părinților sau al bunicilor.
Impactul singurătății
Poate fi surprinzător să afli că tinerii raportează niveluri mai ridicate de singurătate, mai ales că majoritatea copiilor petrec mare parte a timpului la școală, înconjurați de prieteni și colegi. Acest lucru este semnificativ în special pentru tineri, întrucât sentimentele de singurătate și de izolare sunt cunoscute că au un impact negativ asupra prezenței elevilor, a performanței școlare și a experienței școlare în general. Dacă elevii rămân des acasă din cauza lipsei de relații sociale pozitive, oportunitățile lor de implicare și realizare academică sunt limitate, ceea ce are consecințe clare asupra perspectivelor de carieră și a rezultatelor mai vaste ale vieții.
Problema întreținerii
Consecințele singurătății pe termen lung sunt acum recunoscute pe scară largă. Resimțirea singurătății pe perioade îndelungate poate provoca probleme serioase, iar acum există legături între experiența de singurătate a tinerilor, sănătate mentală și fizică deficitară, precum și rezultate academice mai scăzute. Așadar, nu este de mirare că singurătatea este considerată acum o problemă serioasă de sănătate publică, iar pentru a combate această problemă a tinerilor, cercetătorii explorează intervenții pentru a încerca să abordeze singurătatea în școli.
Un raport din 2017 privind impactul singurătății la copii, tineri și familii a constatat:
- 1 din 10 copii preșcolari spune că este singur și nemulțumit de relațiile lui sociale
- 1 din 5 copii cu vârste între 7 și 12 ani spune că se simte singur uneori sau deseori
- 4 din 5 adolescenți raportează sentimente de singurătate la un moment dat și aproape o treime descriu aceste sentimente ca persistente și dureroase.
Construirea unui sentiment de legătură cu școala este un mod important prin care putem atenua sarcina singurătății în rândul elevilor, încurajăm experiențele pozitive cu școala și sporim prezența școlară.
Ce este legătura școlară?
Reunind o parte din cercetările referitoare la conectivitate s-a propus un model secvențial, cu patru factori, de conectare școlară, care atrage termeni sociali, emoționali, comportamentali și cognitivi, care sunt termeni fundamentali ai învățării. Acestea sunt:
- Participarea
- Apartenența
- Implicarea
- Fluxul
Doi dintre acești factori – participarea și apartenența – se concentrează pe construirea relațiilor, iar ceilalți doi – implicarea și fluxul – se bazează pe performanța școlară. Practic, modelul oferă un șablon pentru stabilirea experienței actuale a școlii, pentru a facilita intervențiile pentru a optimiza conectarea elevilor cu școala.
Construirea conectării
Pentru unii elevi, conectarea la școală este cel mai bine descrisă ca frecventarea fizică a acelei școli. Odată ce un copil participă fizic și psihologic, aduce cu el posibilitatea de a învăța, care include învățarea cu și despre el însuși dar și despre ceilalți. Socializarea deschide perspectiva de a experimenta apartenența ca student. După ce participă regulat, elevii pot construi identificarea atât cu ceilalți elevi, cât și cu școala și pot începe să negocieze spațiul lor în cadrul grupului și modul în care pot aparține. Odată ce nevoia de a fi social și apartenent este satisfăcută, iar relațiile se afirmă, elevul se poate relaxa în mediul înconjurător – devenind liber să învețe și să se angajeze. Conectarea cu semenii, profesorii și comunitatea școlară prin implicarea în activități planificate aduce o posibilitate mai largă de simț al recompensei, mai ales dacă este însoțită de realizări. Mulți studenți petrec o mare parte din viața lor școlară negociind apartenența, iar această etapă de conectare poate fi dominantă pe tot parcursul vieții școlare.
Pe măsură ce devin studenți competenți și mai angajați, se concentrează asupra viitorului lor, planificând mai independent, dezvoltând relații sociale pozitive și începând să stimeze modelele de rol cu care se identifică și îi ajută să tranziteze adolescența. Ocazional, când este mai angajat, afirmat în cadrul comunității și prezent pe deplin, studentul poate experimenta un anumit sentiment de transformare. Aceste experiențe de vârf pot fi foarte rare, dar ar putea avea un impact puternic și, probabil, schimbarea vieții. Sunt experiențe de flux. Deși este probabil ca o experiență de flux să fie rară în comparație cu implicarea, apartenența și participarea, este posibil ca de fiecare dată când un student se străduiește să obțină rezultate extraordinar de bune, să obțină un bine personal sau să extindă nivelul superior al dezvoltării lui, putând experimenta fluxuri.
Reducerea balanței inegale
În momentul de față, există un dezechilibru în planul de învățământ și absența intervențiilor menite să crească în mod specific percepția studenților despre conexiune și apartenență atât local cât și internațional. Cercetările actuale urmăresc să înțeleagă mai bine conectarea în școlile primare și secundare și să investigheze legătura dintre această conexiune importantă și singurătatea dintre elevii primari și secundari. În zilele noastre, există dovezi din ce în ce mai mari că factorii de legătură se leagă direct de sentimentele de singurătate ale elevilor. Scopul acestei cercetări este de a ajuta școala și departamentele de educație pe care le sfătuiesc, pentru a oferi informații despre intervențiile posibile care vizează îmbunătățirea legăturii, a singurătății și a participării școlare în rândul elevilor din ciclul primar și gimnazial.
Crearea unui sentiment de conectare și remedierea sentimentelor de singurătate pentru tinerii din școli ar putea avea un impact mai mare dincolo de simpla realizare academică, oferindu-le astfel un set de competențe de-a lungul vieții pentru implicarea socială și consolidarea relațiilor.
