Fenomenul bullying: Tehnici de intervievare a agresorilor și victimelor

Indiferent dacă intervievezi un elev care agresează sau pe cineva vizat de agresori, modul în care pui întrebări este vital pentru a stabili un raport și pentru a ajunge la adevăr. Dacă întrebi un elev care îi agresează pe alții, este deosebit de important să pui întrebările potrivite din cauza comportamentului potențial manipulator. Între timp, victimele au nevoie de mult sprijin și empatie pentru a se deschide. Nu întreba niciodată victimele și persoana care le agresează în același timp. Procedând astfel, persoana vizată este redusă la tăcere și oferă o oportunitate pentru mai multă intimidare. Amintește-ți, copiii care îi agresează pe alții se pot implica în manipulare. Punerea lor în aceeași cameră cu persoana pe care o victimizează nu va oferi rezultatele dorite.

Elemente ale întrebărilor eficiente.

Întrebările eficiente sunt puternice și provoacă gândire. De asemenea, sunt deschise și nu conduc. Întrebările eficiente întreabă „ce” și „cum” mai degrabă decât „de ce”. Deși întrebările „de ce” sunt bune pentru a solicita informații sau pentru a descoperi motivele celorlalți, ele îi și pun pe oameni la defensivă. În consecință, cel mai bine este să eviți să întrebi „de ce”. Când întrebi o victimă „de ce”, înseamnă că a făcut ceva greșit. Folosirea întrebărilor „de ce” poate fi, de asemenea, un mod subtil de a da vina pe victimă fără a intenționa. Între timp, a-i cere unui agresor să răspundă la o întrebare „de ce” îl poate determina să se închidă. De exemplu, nu întreba: „De ce ai agresat?” În schimb, întreabă: „Ce vei face ca să nu se întâmple asta din nou?” Această întrebare cere ca bătăușul/agresorul să se gândească la modul în care intenționează să se schimbe, mai degrabă decât să-și minimizeze acțiunile sau să refuze să își asume responsabilitatea.

Un alt element important al unei întrebări eficiente este ascultarea răspunsului și suspendarea judecății. Concentrează-te pe renunțarea la opiniile tale și concentrează-te pe înțelegere. Fii intenționat să înțelegi ce spune persoana cu adevărat și să descoperi ce se află în spatele cuvintelor. De asemenea, acordă atenție instinctului și cere informații suplimentare oricând ceva nu are sens. Evită să faci presupuneri și află ce știe persoana cu care vorbești despre problemă. Nu uita să aștepți răspunsul. Nu oferi sugestii sau idei. În special, nu ar trebui să le spui copiilor care agresează care este problema. Ei trebuie să descopere singuri. Îi poți ajuta să facă acest lucru punând întrebări care îi fac să se gândească la acțiunile lor și la impactul lor.

Tehnici de obținere a informațiilor.

Este normal să te simți puțin îngrijorat de ideea de a sta și de a avea o conversație cu cineva care agresează. La urma urmei, vrei să faci tot ce poți pentru a ajunge la elev, a afla ce s-a întâmplat și, în cele din urmă, a rezolva problema; și asta nu este o sarcină ușoară. Iată câteva tehnici pe care le poți folosi pentru a ajunge la fundul lucrurilor.

  • Evită întrebările da sau nu. A pune întrebări cu răspuns „da” sau „nu” duce la informații incomplete. În schimb, pune o întrebare deschisă. Folosind întrebări deschise, vei primi informații despre situația despre care poate nu știai că există. De asemenea, vei obține mult mai multe informații în acest fel. Întrebările deschise conțin cine, ce, unde, când și cum. De asemenea, solicită persoanei care răspunde să pună ceva în considerare în răspunsurile lor. Vei  obține mult mai multe informații în acest fel. Între timp, întrebările care conțin „ar”, „ar trebui”, „este”, „sunt” și „crezi”, toate duc la răspunsuri da sau nu. Vei descoperi că există o serie de acalmie în conversație atunci când pui întrebări care conțin aceste cuvinte.
  • Pune întrebări ulterioare. Dacă nu cauți strict fapte, vei obține mai multe informații dacă sapi puțin mai adânc decât să lași un răspuns să stea de unul singur. Câteva exemple de întrebări suplimentare includ: „Ce te face să spui asta?” și „Cum s-a întâmplat asta?”. De exemplu, să presupunem că după ce o victimă a agresiunii descrie un anumit incident de hărțuire, ea spune: „Întotdeauna fac ceva”. În loc să iei doar comentariul la valoarea nominală și să treci mai departe, sapă puțin mai adânc. Ai putea spune: „Ce vrei să spui cu fac mereu ceva?” Ceea ce s-ar putea să descoperi este că există mai mult hărțuire decât acest incident special și că există un model în comportamentul agresorului. În plus, s-ar putea să descoperi că bătăușul vizează elevii de ceva timp. Întrebările ulterioare oferă informații suplimentare. De asemenea, permit să iei decizii mai informate despre cum să disciplinezi un agresor.
  • Folosește puterea tăcerii. Trebuie să fii confortabil să pui o întrebare și să aștepți un răspuns. Nu sări și nu încerca să ajuți persoana respectivă. În schimb, fii cu răbdare și așteaptă răspunsul. Apoi, încearcă să aștepți puțin înainte de a pune o altă întrebare. O regulă de bază bună este să numeri mental până la zece înainte de a trece mai departe. De multe ori persoana pe care o interoghezi are mai multe informații și le va scoate la iveală când le aștepți. Amintește-ți, trebuie să te simți confortabil cu acea perioadă de tăcere. Nu este ușor, dar dacă aștepți, barajul se poate rupe și vei obține mult mai multe detalii. Poliția și armata sunt eficiente în a folosi tăcerea în interogatoriile lor. Oamenii simt în mod natural nevoia să umple golurile conversației. Ca rezultat, ei vor scoate la iveală fragmente critice de informații dacă taci și aștepți.
  • Fă pe prostul. Socrate a folosit destul de des această tehnică de întrebare. El s-a prefăcut ignorant pentru a-i încuraja pe alții să-și exprime pe deplin opiniile. Apoi ar putea lua decizii informate pe baza informațiilor pe care le-au furnizat. În plus, nu era îngrijorat să pară prost și nici nu era intenționat să demonstreze cât de inteligent era. Același lucru este valabil și pentru oamenii de afaceri de succes. A face pe prostul și a le cere oamenilor să-și explice opiniile de mai multe ori este o modalitate eficientă de a obține mai multe informații. De asemenea, este util să nu presupui nimic și, în schimb, să pui o mulțime de întrebări, chiar și întrebări la care ai putea crede că știi răspunsul. În plus, asigură-te că ceri clarificări pentru a fi sigur că înțelegi complet. Când ești înarmat cu toate faptele, vei fi mai bine pregătit să-l faci pe bătăuș să nu mai dea vina și să-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale.
  • Evită întreruperea. Când îi întrerupi pe alți oameni, comunică că nu prețuiești ceea ce spun ei. Acest lucru este deosebit de important de reținut atunci când vorbești cu o victimă a agresiunii. Vrei să fii sigur că ei știu că îți pasă de ceea ce au de spus și că nu încerci să-i grăbești să-și spună povestea. De asemenea, întreruperea oprește șirul de gândire al unei persoane în timp ce vorbește și direcționează conversația în modul în care dorești, nu neapărat în modul în care ar progresa în mod natural. Pune întrebarea, apoi lasă persoana să-i răspundă în întregime, chiar dacă crezi că nu primești răspunsul dorit. De asemenea, așteaptă până când a terminat de clarificat ceea ce s-a spus sau de a pune întrebări suplimentare. Poți oricând direcționa persoana înapoi la subiectul în cauză cu următoarea întrebare. Dacă ești limitat la timp și persoana încearcă să abată atenția de la problemă, atunci, desigur, trebuie să întrerupi. Doar asigură-te că ești calm și respectuos atunci când o faci. Chiar dacă este greșit ca un bătăuș să schimbe vina, vrei să-l menții în continuare să vorbească. Ai putea spune ceva de genul: „Scuză-mă, vreau să mă asigur că te înțeleg. Ceea ce am auzit spunând este…” Apoi adu-l înapoi la subiectul pe care îl discutați.

Rezumat

Amintește-ți că dezvoltarea unor abilități solide de întrebări necesită timp și răbdare. Dar dacă vrei răspunsuri bune, atunci trebuie să începi cu întrebări bune. Merită din plin efortul. Și te va ajuta să ajungi la fundul lucrurilor mai repede.

Share this: