Gândirea și comportamentul „adaptativ”
Deziluzionarea față de măsurile actuale este un motiv suficient pentru a dori să acționăm singuri în ceea ce privește schimbările climatice și mediul înconjurător, dar, de fapt, este mai greu. Iată un model care să ajute să planificăm.
Te simți frustrat de lipsa acțiunilor naționale întreprinse pentru a combate schimbările climatice și a proteja mediul? Vestea bună este că există o mulțime de sfaturi despre ceea ce pot face indivizii, cum ar fi cele mai importante 10 lucruri de făcut de David Suzuki cu privire la schimbările climatice. Însă luarea deciziei de a face ceva și chiar luarea în considerare a ceea ce trebuie făcut este partea ușoară. Partea dificilă este de fapt să o facem efectiv și asta necesită nu doar înțelegerea a ceea ce trebuie făcut, ci parcurgerea pasului următor și organizarea noastră și susținerea angajamentului nostru. Necesită ceea ce psihologii numesc gândire și comportament „adaptativ” care facilitează oamenii să se poată schimba ca răspuns la circumstanțe și să rezolve probleme.
În mod obișnuit, atunci când ne ocupăm de schimbarea comportamentului, avem tendința de a folosi procese foarte simple și, de obicei, ne bazăm pe specialiști (terapeuți, antrenori) pentru a aduce schimbări complexe. Chiar și atunci când luăm decizii majore, cum ar fi schimbarea locului de muncă, cumpărarea unei mașini sau a unei case, de multe ori nu luăm în considerare toate elementele și consecințele schimbării, uneori pentru că ar fi copleșitor să ne gândim la toate aspectele – la fel ca noi au făcut în mod colectiv schimbările climatice.
Pentru a ajuta oamenii să se adapteze la schimbare, am dezvoltat un model care să ajute la înțelegerea mai bună a proceselor de schimbare eficiente, pozitive și adaptative. Îl numim Modelul Adaptiv al Schimbării. Modelul are opt factori, dintre care cinci sunt procese de urmat în mod conștient și trei factori de sprijin care te ajută să ajungi acolo unde mergi.
Factori de proces:
1. Crează-ți o mentalitate de Deschidere către oportunități – fiind cu adevărat deschis la posibilități, la toate posibilitățile. Caută-ți oportunități și caută-ți multe posibilități înainte de a decide ce să schimbi.
2. Vizualizează-ți posibilitățile și imaginează-ți făcând lucruri. Poate chiar scrie sau atrage oportunitățile tale.
3. Planifică. Odată ce ne-am imaginat toate opțiunile, trebuie să facem planuri care să abordeze complexitatea și natura multistrat a ceea ce trebuie făcut, și apoi să funcționăm foarte flexibil, răspunzând la noi oportunități și trecând prin mai multe vizualizări și planificare pentru a rafina planul de acțiune.
4. Următoarea etapă este acționarea și aceasta trebuie să fie strategică, concentrată, realizabilă, autoafirmantă și auto-recompensată – și, dacă este posibil, distractivă și ușoară, cel puțin în primă instanță.
5. Urmărește închiderea prin definirea temeinică a unei realizări măsurabile, urmată de celebrarea realizării.
Factori de suport:
6. Sprijin social – construind rețele de oameni pentru a susține fiecare aspect al celor cinci procese și alți doi factori de sprijin.
7. (Gestionarea) Emoțiilor negative – reglarea și canalizarea emoțiilor negative pentru a se concentra pe cele cinci procese și pe ceilalți factori de sprijin.
8. Unitate interioară – furnizarea de greutate, încordare, motivație și impuls pentru a rămâne pe curs și a atinge obiectivele și a menține cele cinci procese și ceilalți factori de sprijin.
De exemplu, poate într-o seară observi că există sugestii cu privire la tarifele consiliului cu privire la modul de reducere a amprentei de mediu, inclusiv instalarea de panouri solare pe acoperiș, stocarea apei de ploaie în rezervoare verticale și amenajarea unui coș de compost. Te simți entuziasmat și motivat (Inner Drive) la perspectiva de a face ceva, dar puțin anxios (Managementul emoțiilor negative), deoarece nu ai mai făcut aceste lucruri până acum. Dar știi că partenerul tău te va sprijini și va lucra cu tine la opțiuni (asistență socială). Îți imaginezi (vizualizezi) cum ar fi să ai panouri solare pe acoperiș sau rezervoare de apă sau un coș de compost. Te gândești la asta des și îți imaginezi cum va fi. Vizitezi chiar un prieten care a devenit „ecologic” și îți vorbește despre ce a făcut și despre cum s-ar potrivi și în casa ta, dar și stilului tău de viață. Îți dai seama că acest lucru va necesita ceva efort (Inner Drive) și te simți dezamăgit (Managementul Emoțiilor Negative) că se va schimba curtea frumos amenajată. Dar partenerul este încă foarte încurajator (sprijin social).
În planurile tale te angajezi (Inner Drive) la o sarcină mai ușoară pentru a începe să planifici să gestionezi mai bine gunoiul, punând un coș de compost în curtea din spate. Vizitezi personalul unui centru local de mediu (asistență socială) care te ajută la amplasarea coșului de compost, ceea ce înseamnă scoaterea unor plante (Managementul emoțiilor negative). Prietenul și partenerul (asistență socială) revine cu tine la Centrul de mediu de unde cumpărați coșul de compost și viermii, care par scumpi (Managementul emoțiilor negative), dar v-ați angajat în acest sens și credeți amândoi că merită (Inner Drive). Sunteți hotărâți să vă sărbătoriți realizările, mai întâi când instalați totul și îl puneți în funcțiune – și în seara aceea sărbătoriți împreună cu partenerul cu un pahar de vin (asistență socială). Vă dați seama că v-ați angajat într-un nou proces care va consuma timp și poate fi inconfortabil – trebuie să vă plimbați afară în frigul iernii sau în căldura verii (Managementul emoțiilor negative). Cu toate acestea, vă bucurați că v-ați angajat la această schimbare (Inner Drive) și ați decis să sărbătoriți prima găleată de compost, când este gata, împreună cu partenerul și prietenul.
Urmărirea și gestionarea acestor procese nu este ușoară. Pentru a învăța să ne simțim confortabil aplicând cu răbdare și conștiință noi modalități mai complexe de a ne gestiona atitudinile, valorile, emoțiile, modurile de a gândi și de a face lucrurile, necesită efort, înțelegere și auto-compasiune pentru a deveni cu adevărat adaptivi.
Oamenii ar trebui să se simtă liberi să experimenteze procesul și factorii de susținere pe măsură ce lucrează în felul lor pentru a face față provocării de a răspunde schimbărilor climatice provocate de om. Eșecurile ar trebui îmbrățișate ca pe o experiență de învățare pe care să o construiești, iar atunci când reușești ar trebui să sărbătorești, cu artificii, dacă vrei!