Modalități eficiente de combatere a copiilor sfidători

Întrebarea cum să se ocupe de copiii sfidători este ceva cu care majoritatea părinților s-au luptat la un moment dat sau altul. Sfidarea la copii este o problemă frecventă, mai ales la copii și adolescenți. Este o parte normală a dezvoltării unui copil și poate fi exprimată în comportamente cum ar fi conversația cu părinții, profesorii și alți adulți. În rândul copiilor de vârstă școlară, sfidarea va lua mai degrabă forma de a argumenta sau a nu face ceva pe care l-ai cerut – sau de a face foarte lent, mai degrabă decât o tentă completă (care este mai probabil să apară la copiii mai mici). Este posibil ca copilul să încerce să exercite controlul asupra unei situații sau să-și declare independența. Acestea pot fi limite de testare. Sau pot exprima neplăcere pentru o sarcină, cum ar fi treburile lor.

Când sfidarea nu este ceea ce pare

În unele cazuri, ceea ce pare a fi sfidător poate fi pur și simplu un copil care se învârte, deoarece este atât de concentrat pe o activitate. Înțelegerea a ceea ce se află în spatele comportamentului copilului tău este o parte importantă a abordării problemei. Un comportament sfidător care persistă o perioadă îndelungată de timp și interferează cu performanțele copilului la școală și relațiile cu familia și prietenii pot fi semnul a ceea ce se numește tulburare opozantă sfidătoare sau ODD. La copiii care au ODD, sfidarea este caracterizată de comportamente, cum ar fi tulburări de temperament sau agresivitate, care de multe ori par inadecvate pentru vârsta unui copil. Copiii care au ODD pot prezenta, de asemenea, alte probleme, cum ar fi depresia, anxietatea sau ADHD. Dacă suspectezi că cel mic poate avea ODD, consultă medicul sau consilierul școlii pentru a obține ajutor și informații.

Cum să gestionezi sfidarea la copii

Dacă sfidarea copilului nu este la nivelul ODD și nici nu este afectată de o altă problemă de bază, există modalități de a îmbunătăți comportamentul.

Stabilește așteptări. Asigură-te că ai fost suficient de clar cu privire la regulile și treburile casei și că acestea sunt potrivite vârstei. Un copil de cinci sau șase ani poate considera că este copleșitor să i se spună să-și curețe camera și, prin urmare, să refuze să o facă. S-ar putea să poată face treaba mai bine dacă o descompui în sarcini mai mici, cum ar fi să ridice jucăriile de pe podea și să te ajute să le lase deoparte.

Descoperă rădăcina comportamentului. Caută cauzele și declanșatorii și încearcă să urmărești sfidarea copilului. Există un model? Există anumite lucruri specifice care nu-i plac sau pe care nu vrea să le facă? Este sfidător când lucrurile sunt agitate sau grăbite ? După ce investighezi cauza, poți lua măsuri pentru a ajusta situațiile astfel încât copilul să fie mai puțin apt la a se opune.

Setează-ți copilul pentru comportament bun. Încearcă să eviți situațiile în care un copil poate fi mai susceptibil să fie sfidător sau să prezinte un alt comportament rău. De exemplu, dacă știi că copilul tău are tendința să devină crunt, dacă are prea multe de făcut, încearcă să nu programezi prea multe lucruri după școală sau în weekend. Dacă copilul urăște tranzițiile abrupte, încearcă să permiți un pic de timp suplimentar atunci când treci de la un lucru la altul.

Tratează-ți copilul așa cum ai vrea să fii tratat. La fel cum o fac și adulții, copilul tău are nevoie în mod normal de o zi liberă. Este posibil să aibă o dispoziție proastă sau să se simtă copleșit și să aibă nevoie de ceva timp de oprire. Fii ferm despre ceea ce trebuie să facă copilul tău, dar vorbește-i într-un mod iubitor și înțelegător. Atunci când stabilești un bun exemplu despre cum să exprimi o opinie sau să arăți că nu ești de acord într-un mod iubitor și respectuos, copiii îl vor urma.

Profită de abilitățile verbale ale copilului tău. Părinții copiilor de vârstă școlară au un avantaj distinct față de părinții copiilor mici când vine vorba de un comportament cum ar fi sfidarea: ei pot vorbi. Discută calm cu copilul tău despre ce dorește și apoi descoperă o soluție care să funcționeze pentru amândoi.

Stabilește reguli de temei absolute. Asigură-te că copilul tău cunoaște regulile familiei voastre. De exemplu, dacă a vorbi într-o manieră lipsită de respect este un NU absolut în casa ta, fă să fie clar că vor exista consecințe pentru aceasta – fără compromisuri sau șanse secundare. Alege o consecință pe care ești dispus să o aplici, cum ar fi niciun pic de timp la TV pentru restul zilei sau să se facă o sarcină în plus, astfel încât copilul să nu ignore solicitările și să-ți submineze autoritatea.

Fă compromisuri când poți. Fiica ta insistă să poarte frumoasa sa fustă de vară într-o zi de toamnă rece? În loc să te implici într-o luptă, încearcă să vii cu un compromis, cum ar fi să-i ceri să poarte colanți sau jambiere cu fusta. În general, este o idee bună să renunți atunci când copilul tău dorește să exercite controlul asupra a ceva minor, astfel încât să poți rămâne ferm când vine vorba de chestii mai mari.

Discută opțiuni. Uneori, un copil poate manifesta un comportament sfidător pentru că dorește să spună mai mult despre când sau cum să facă lucrurile. O modalitate de a-i ajuta pe copii să simtă că au mai mult control este de a le oferi opțiuni. De exemplu, odată ce ai configurat parametrii – „Jucăriile trebuie puse la loc” – alege cu copilul când anume vor face sarcina. De exemplu, jucăriile pot fi îndepărtate oricând înainte de culcare.

Share this: