Tehnologia de ultimă generație transformă modul în care elevii învață în sălile de clasă convenționale

Maximizarea potențialului tuturor elevilor din fiecare clasă este o provocare uriașă. Cum se asigură profesorii că lecțiile, predate de obicei unui grup divers de elevi din orice clasă, ajută fiecare individ să învețe? Acum, cercetătorii din domeniul educației de la școli de prestigiu au acces la un sistem de ultimă generație pentru a analiza tot ce se întâmplă în cadrul orelor de curs.

Aceasta include nu numai ceea ce profesorul face, ci și modul în care elevii interacționează unii cu alții, modul în care răspund profesorului, modul în care își îndeplinesc sarcinile și numeroase alte interacțiuni care au loc în orice clasă.

„Studiile timpurii ale sălilor de curs au avut tendința de a se concentra pe profesor – ca și cum profesorul ar putea controla tot ce are loc”, explică investigatorul șef al Centrului de Cercetare Știința Învățării, profesorul David Clarke. „Desigur, ceea ce face sau nu este doar un element din ceea ce se întâmplă în orice clasă la un moment dat.”

Învățarea are loc în toate interacțiunile care se întâmplă în clasă și vrem să le înțelegem mai bine.

În sala de cercetare a Științei învățării, cercetătorii stau în spatele unei oglinzi unice pentru a observa clasa. Până la douăzeci și două de microfoane radio fixe și portabile și șaisprezece camere de înaltă definiție sunt controlate de echipa tehnică pentru a se asigura că tot ceea ce au nevoie cercetătorii este capturat – toate fără a distrage studenții sau profesorii.

Cercetătorii construiesc o imensă bază de date digitală de interacțiuni la clasă, care vor oferi o resursă bogată pentru anii următori.

Sala de clasă face parte din Centrul de cercetare Science of Learning (SLRC) – o cooperare condusă de Queensland Brain Institute la Universitatea din Queensland, Universitatea din Melbourne și Consiliul Australian pentru Cercetare Educațională.

Acesta cuprinde 25 de investigatori șefi din nouă instituții de cercetare din Australia și este susținut de finanțarea Commonwealth-ului de 16 milioane de dolari din partea Consiliului de cercetare australian.

Share this: